miercuri, 18 februarie 2009
Pe timp de pace multi viteji se-arata
PS. Ca sa se termine o data pentru totdeauna speculatiile pe seama plecarii mele de la RTT: am vrut sa plec pentru ca am crezut intr-o idee care s-a spulberat cand imi era mai greu. Imparatia Sa (la feminin) a aflat si s-a (o citez) “ofticat”. Asa ca mi s-a facut foaie de restructurare. Si … DA, din 27 februarie, adica vinerea viitoare, voi fi SOMERA!!!(spre bucuria unora) Aveti si alte intrebari? Abia astept sa le lamuresc o data pentru totdeauna.
marți, 10 februarie 2009
10 porunci pentru gasirea fericirii
1. Scapa de vechiturile din casa. – Am facut deja asta. Mmm, nu m-a facut sa ma simt mai bine. Imediat dupa, mi-am dat seama ca de unele mai aveam nevoie
2. Nu mai accepta ca cei din jur sa te critice sau sa te ia la misto. Daca le-o retezi de cateva ori, se vor potoli pana la urma. Fiecare critica la adresa ta e ca o injectie cu unde negative. – Si pe asta am incercat-o. Ce-i drept, asta ajuta putin. Cel putin pana se intoarce impotriva ta.
3. Nu-ti fa promisiuni singur. Traieste clipa! – Clipa e cam trista asa ca … parca nu as fi tinut cu tot dinadinsul sa o traiesc
4. Obisnuieste-te cu gandul ca esti unic, cu reusitele si, din cand in cand, esecurile tale! - Esecurile sunt problema. Reusitele sa traiasca!!!
5. Cere si ti se va da. Oamenii nu-ti pot citi gandurile (nici macar sefii), si e inutil sa astepti sa primesti ceva ce nu ai cerut. – Asta e cea mai tare! Ce te faci cand ceri si nu ti se da? Sau ti se da exact opusul (adica un sut in … dos). Hmmm. Atunci chiar e o problema…
6. Afla ce e bine pentru tine. – Asta e ok! Am aflat! Yupiiiiii….. ok, si acu? Ce fac cu ce am aflat? Ma ajuta cineva cu asta? Pe mine ma depaseste….
7. Priveste fiecare experienta prin care treci, buna sau rea, ca pe o noua etapa. Nimic nu ti se intampla fara un scop anume si peste ceva vreme iti vei da seama si care e acesta. – Abia astept sa vad care e scopul. Sincer!!! Scopuleeeeee, arata-ti fata odata ca m-am saturat sa te caut.
8. Invata sa risti. De cate ori ti-e teama sa faci un lucru, arunca-te cu capul inainte! E singura cale! Dupa ce vei vedea cate satisfactii iti aduce riscul asumat, increderea in fortele tale va creste simtitor. – Ooooookkkkkkkk. Am riscat, am pierdut, satisfactiile unde sunt? Increderea a cam scazut ce-i drept, asa ca nici asta nu a mers
9. Fa-ti inventarul. Fa o retrospectiva a lucrurilor care ti s-au intamplat in ultima vreme. – Asta e deja facut si nu imi plac. Tocmai de astea incerc sa scap si de preferat e san u imi aduc aminte de ele
10. Valorifica-ti talentele sau macar dezvolta-le. Daca faci ceva pentru care esti inzestrat, o vei face bine si te vei simti special. – Ok, dar unde sa fac asta? Stie careva?
Se pare totusi ca pe mine lista asta nu m-a ajutat mai deloc. Sorry … macar am incercat. Poate doar cat m-am distrat comentand despre ea. Poate aveti voi mai mult noroc.
luni, 9 februarie 2009
Sa ne rugam Domnului ca ochiul Dracului sa fie sanatos!!!
duminică, 8 februarie 2009
Viata ca un circ!!!
miercuri, 4 februarie 2009
Oftica (,) costa !!!
Cine se oftica plateste! Si e pe bune! Nu actionati dupa impulsuri ca s-ar putea sa dati de un dracusor, care sa va dea planurile peste cap. Ce-i drept il stresati putin pe dracusor, dar nu veti face decat sa il intaratati mai tare. Oricum… uneori castiga dracusorul. Isi castiga (daca se poate spune asa) drepturile legale. Nu vi se pare total aiurea sa te bati pentru dreptul tau? Mie da, dar nu ma mai mira nimic. Cel mai aiurea mi se pare sa mergi ca simplu angajat sa le pui legile in fata si sa te contrazica fara argumente. Just for fun! Abia dupa ce, cu o fata foarte calma si cu ranjetul pana la urechi, le spui ca ori aplica legea ori se ajunge in instanta, isi dau seama ca de fapt ai dreptate. Unii angajatori chiar cred ca toti angajatii sunt mai prosti, asa, de felul lor, si "Doamne apara si pazeste, ca doar nu indrazneste vreunul sa ceara ce i se cuvine. Ca doar nu e chiar asa masochist sa se lupte cu noi". Ete, iaca, n-au dreptate! Mai sunt si exceptii. Si pentru ca “oftica” nu e un argument destul de bun pentru un dracusor cresc subit si cornitele. Probabil ca in ele sta desteptarea natiunii. Asa ca, ma repet: oftica (te) costa!!! (ca sa nu repet cacofonia din titlu). :)
SFAT: nu va lasati calcati in picioare de persoane ofticoase
marți, 3 februarie 2009
Tara noastra-i o comoara....
Oare de ce doar atunci cand suntem la pamant cu banii ne gandim si la suferinta celui care ca si noi, nu are. Si de ce atunci cand avem de toate ne uitam cu dispret la cei ce nu au. Nu fac nici eu o exceptie. Astazi mi s-a intamplat ceva ce m-a facut sa imi dau seama de asta. A venit la mine un baietas, de vreo 7-8 ani sa imi ceara 10 bani (au inceput sa faca pana si ei diferente intre 1000 de lei si 10 bani). De obicei nu le dau bani. Le cumpar un corn, un iaurt, chestii de genul. Astazi insa i-am dat chiar 1 leu. Dupa ce a facut cativa pasi l-am chemat inapoi si i-am mai dat inca 1 leu. De ce? Daca eu sunt situatia in care nu mai am bani nici sa mai pun ceva pe raftul frigiderului? Si mi-am dat seama brusc ca sunt trista pentru el! Sau poate eram trista pentru mine? Dumnezeu mai stie!!!Cert e ca saracia ne face uneori mai rai si in stare sa dam in cap altora si alteori mai sufletisti, mai umani.
Habar nu am ce am vrut sa zic cu asta. Am vrut doar sa o zic. Sa o scriu mai bine ca e mai usor decat sa ma exprim cu voce tare.
luni, 2 februarie 2009
E numai inceputul
Spunea cineva “Dragi români, porniţi televizoarele şi priviţi haosul în toată spledoarea lui!”. Eu as spune altfel acum”Opriti dracului televizoarele si priviti la tot haosul din jurul vostru, la toata circoteca creata de niste clovni care nu stiu decat sa dea din gura si sa zbiere cat ii tin plamanii ca altii sunt de vina”. Vechea vorba a romanului: eu n-am facut nimic, el e vinovatul. Si arata cu degetul spre oricare e mai aproape de el. Asta asa... Ca sa se vada bine spre cine arata.
Poate va intrebati si voi (ca si mine, de altfel,) de ce mi-am facut blog? Habar nu am, sincer! Poate pentru ca m-am saturat sa mi se bage pumnul in gura si sa mi se zica ce trebuie sa zic si ce nu. Asta asa … ca sa nu supar, Doamne fereste-ma si apara-ma, pe cineva sus-pus, care pentru ca se “oftica” da cu barda. Si am reusit sa (citez) “oftic” o astfel de persoana, asa ca am devenit brusc o persoana numai buna de restructurat pe motive financiare. Da-o dracului de restructurare!!! Ce motive bune le-au dat americanii romanilor care sunt obisnuiti sa aiba sclavi pe plantatie si nu angajati, care sunt oameni ca si ei doar ca nu au uitat de unde au plecat.
Imi cer scuze de la cei care pana acum nu m-au auzit injurand. Promit sa o fac mai des. Poate asa voi atrage si mai multe antipatii. Nu mi-ar strica! Deocamdata am putine … da buneeeee taica!!!